%20febrero%2019,%20canichu%20traducido%20al%20rumano%20por%20elisabeta%20botan.jpg)
Traducido de nuevo al rumano por Elisabeta Boțan, me siento agradecido. Para la revista digital Orizonturi Poetice ~ Horizontes Poéticos. Antologie Internațională de Poezie - Antología Internacional de Poesía. Dos fueron los poemas en 2015, con un retrato que hizo Sofía Winter, y ahora este otro poema este 2023. Y tiene otros dos que me pidió y no sé si los traducirá en el futuro, pero me siento ya agradecido.
Por aquí los tres poemas traducidos al rumano y en español; y si pulsáis sobre el nombre de la
revista, Orizonturi Poetice, todas las traducciones que lleva hechas de autores españoles y
rumanos (hombres y mujeres, que hay que decirlo todo en estos tiempos). Y os recomiendo leerlos en su propio espacio en reconocimiento a su enorme y ardua labor de acercar la poesía española actual a los rumanos y la rumana a los españoles. Hay que hacer ese reconocimiento con ese simple gesto de leerlo en su propio espacio.
No obstante, os comparto mis tres poemas en español y traducidos al rumano por Elisabeta Boțan y al inglés por mí mismo, a continuación:
Depresie
Scris de Daniel L.-Serrano "Canichu"
Am în cap un gând veninos,
zi și noapte,
ca un fluid lipicios,
îmi ia celelalte idei și le împletește
în trupul lui spinos
de întortocheată amărăciune în doze de bere.
Dă-mi zahăr,
dulce uitare,
dulce greață,
pasăre ce nu știe să zboare,
alegi
tot ceea ce spui
din canalele
veninului pe care mi-l dai.
Am în cap un gând veninos,
zi și noapte
și nu am somn
pentru a-l putea ignora.
Maimuțe dansând prin ochii mei,
lame de oțel.
Venin,
nu are cine să-mi dea
antidoturi
creierului.
Calamari uriași
desenați cu ceară.
Încâlcire.
Am în cap un gând veninos,
zi și noapte,
ca un fluid lipicios,
îmi ia celelalte idei și le împletește
în trupul lui spinos
de întortocheată amărăciune în doze de bere.
Dă-mi zahăr,
dulce uitare,
dulce greață,
pasăre ce nu știe să zboare,
alegi
tot ceea ce spui
din canalele
veninului pe care mi-l dai.
Am în cap un gând veninos,
zi și noapte
și nu am somn
pentru a-l putea ignora.
Maimuțe dansând prin ochii mei,
lame de oțel.
Venin,
nu are cine să-mi dea
antidoturi
creierului.
Calamari uriași
desenați cu ceară.
Încâlcire.
Depression
Written by Daniel L.-Serrano "Canichu"
I have a poisonous thought in my head
day and night,
like a sticky fluid,
it take my other ideas and it braids them
in his spiny body
of tortuous bitterness in doses of beer.
give me sugar,
sweet oblivion,
sweet yuck,
bird that don't know fly,
all you say
you pick it out
of the pitchers
of the poison that you give me.
I have a poisonous thought in my head
day and night,
and I am not sleepy
to be able to ignore it.
Monkeys dancing through my eyes,
steel blades.
Poison,
I have no one who grant
antidotes
to my brain.
Giant squids
drawn with paints.
Tangle.
Depresión
Escrito por Daniel L.-Serrano "Canichu"
Tengo un pensamiento venenoso en la cabeza,
día y noche,
como un fluido pegajoso,
coge mis otras ideas y las trenza
en su cuerpo espinoso
de tortuosa amargura en dosis de cerveza.
Dame azúcar,
dulce olvido,
dulce asco,
pájaro que no sabes volar,
todo lo que dices
lo entresacas
de los cántaros
del veneno que me das.
Tengo un pensamiento venenoso en la cabeza,
día y noche
y no tengo sueño
para poder ignorarlo.
Monos danzando por mis ojos,
cuchillas de acero.
Veneno,
no tengo quien otorgue
antídotos
a mi cerebro.
Calamares gigantes
dibujados a cera.
Enredo.
--- --- ---
(De mi libro aún inédito "El sueño de la vida produce poemas”, Daniel L.-Serrano "Canichu", 2010).
Papagal Zburând
Scris de Daniel L.-Serrano "Canichu"
Papagal Zburând
Scris de Daniel L.-Serrano "Canichu"
Un papagal acoperit de litere
zboară în formă de pungă de plastic
vântul îl duce, coboară și ridică,
se lasă purtat, se face elastic.
Ochi în formă de ferestre îl privesc,
brațe ca niște felinare vor să-l prindă,
să-l țină, să-l fixeze, să-l facă nimic,
să-l țină sus, fără această întârziere
pe care o provoacă vântul când îl face să zboare,
dar e un papagal ca o pungă,
ce se dăruie zborului umflat de aer,
chiar dacă aerul îl face să zboare ca pe un obiect.
flying parrot
Written by Daniel L.-Serrano "Canichu"
A parrot covered in letters
flies in the shape of a plastic bag,
the wind moves it, lowers and raises,
it is allowed to move, it appears elastic.
Window-shaped eyes look at him,
aarms want to take him like lampposts,
catch him, anchor him, do nothing to him,
hold him high, without that delay
that the wind causes when flying,
but it's a parrot like a bag,
that surrenders to the flight swollen with air,
even if the air flies like a thing.
A parrot covered in letters
flies in the shape of a plastic bag,
the wind moves it, lowers and raises,
it is allowed to move, it appears elastic.
Window-shaped eyes look at him,
aarms want to take him like lampposts,
catch him, anchor him, do nothing to him,
hold him high, without that delay
that the wind causes when flying,
but it's a parrot like a bag,
that surrenders to the flight swollen with air,
even if the air flies like a thing.
Papagayo volando
Escrito por Daniel L.-Serrano "Canichu"
Un papagayo cubierto de letras
vuela con forma de una bolsa de plástico,
el viento lo mueve, baja y eleva,
se deja desplazar, se muestra elástico.
Le miran ojos con forma de ventanas,
le quieren coger brazos como farolas,
atraparle, anclarle, hacerle nada,
tenerle en alto, sin esa demora
que le provoca el viento al volarle,
pero es un papagayo como bolsa,
que se entrega al vuelo hinchado de aire,
aunque el aire le vuele como cosa.
vuela con forma de una bolsa de plástico,
el viento lo mueve, baja y eleva,
se deja desplazar, se muestra elástico.
Le miran ojos con forma de ventanas,
le quieren coger brazos como farolas,
atraparle, anclarle, hacerle nada,
tenerle en alto, sin esa demora
que le provoca el viento al volarle,
pero es un papagayo como bolsa,
que se entrega al vuelo hinchado de aire,
aunque el aire le vuele como cosa.
--- --- ---
(De mi libro aún inédito "Todos eran sordos cuando el conejo pidió socorro asustado", Daniel L.-Serrano "Canichu", 2021)
Încă sunt viu, nu-mi cereți mai puțin
Scris de Daniel L.-Serrano "Canichu"
Toate bărcile înaintează
chiar și atunci când se scufundă
în adâncurile apelor,
ce frumoasă este imaginea odelor
în timp ce ignori
singurătatea, tăcerea, ceasurile,
care-l devoră pe marinar
în eternități care îi disipează
figura și îl confundă
cu lancea săltăreață care dansează
în vâltoarea de apă
care îl consumă.
Toate bărcile înaintează
chiar și atunci când se scufundă
în adâncurile apelor,
ce frumoasă este imaginea odelor
în timp ce ignori
singurătatea, tăcerea, ceasurile,
care-l devoră pe marinar
în eternități care îi disipează
figura și îl confundă
cu lancea săltăreață care dansează
în vâltoarea de apă
care îl consumă.
I'm still alive, don't ask me less
Written by Daniel L.-Serrano "Canichu"
All ships advance
when they even sink
in the depths of the waters,
that beautiful figure in the odes
while ignoring
loneliness, silence, hours
they devour the sailor
in the eternity that drains
his figure and confuse him
with the joyous spear that dances
in the whirlpool of water
than consume it.
Aún estoy vivo, no me pidáis menos
Escrito por Daniel L.-Serrano "Canichu"
Todos los barcos avanzan
incluso cuando se hunden
en las profundidades de las aguas,
qué bella figura en las odas
mientras ignoras
la soledad, el silencio, las horas
que al marino devoran
en eternidades que desaguan
su figura y la confunden
con la alegre lanza que danza
en el remolino de agua
que lo consume.
P. D.: Día 4 de marzo. Me ha traducido un cuarto poema.
(Estos poemas están registrados en la Propiedad Intelectual al igual que el pseudónimo Canichu, además, en esta publicación cuentan también con un registro de autor bajo licencia creative commons,
al igual que el resto del blog según se lee en la columna de links de
la derecha de la página. De estos poemas no está permitida su reproducción
total o parcial sin citar el nombre del autor, y aún así no estará bajo
ningún concepto ni forma permitida la reproducción si es con ánimo de
lucro).
No hay comentarios:
Publicar un comentario